Distretti del Regno di Romania nei periodi interbellici

I Distretti del Regno di Romania nei periodi interbellici furono la suddivisione amministrativa del territorio romeno durante il periodo della Grande Romania. Esistono tre periodi distinti che riflettono la suddivisione della Romania.^[1]

Periodo 1918-1925 modifica

Carta amministrativa della Romania del 1925

In questo periodo vennero istituiti i vecchi distretti e le province (provinciile) del Vecchio Regno di Romania. La suddivisione avvenne il 14 giugno 1925, entrando in vigore il 1º gennaio 1926.

Periodo 1925-1938 modifica

Carta amministrativa della Romania del 1930

Carta amministrativa della Romania del 1938

Sulla base della Costituzione della Romania del 1923 e delle leggi di unificazione amministrativa del 1925, il territorio nazionale venne diviso in 71 distretti, 489 plăși e 8 879 comuni. Ulteriori leggi modificarono la suddivisione in località e plăși. La tabella qui sotto riporta la suddivisione del censimento del 1930.

Nr.	Distretto	Capoluogo	Popolazione	Area (km²)	Densità (loc/km²)
1	Alba	Alba Iulia	213795	2433	87.873
2	Arad	Arad	423824	6248	67.834
3	Argeș	Pitești	258305	4216	61.268
4	Bacău	Bacău	260781	4410	59.134
5	Baia	Fălticeni	155915	3353	46.500
6	Bălți	Bălți	386476	5260	73.475
7	Bihor	Oradea	509130	7467	68.184
8	Botoșani	Botoșani	216537	3077	70.373
9	Brașov	Brașov	167946	2605	64.471
10	Brăila	Brăila	219932	4286	51.314
11	Buzău	Buzău	309425	4936	62.687
12	Cahul	Cahul	194631	4442	43.816
13	Caliacra	Bazargic	166588	4500	37.020
14	Caraș	Oravița	200390	4693	42.700
15	Câmpulung	Câmpulung Moldovenesc	95174	2349	40.517
16	Cernăuți	Cernăuți	305097	1771	172.274
17	Cetatea Albă	Cetatea Albă	340459	7595	44.827
18	Ciuc	Mercurea Ciuc	146584	4993	29.358
19	Cluj	Cluj	333545	4813	69.301
20	Costanza	Costanza	249914	6910	36.167
21	Covurlui	Galați	211196	2662	79.337
22	Dâmbovița	Târgoviște	310310	3440	90.206
23	Dolj	Craiova	487047	6538	74.495
24	Dorohoi	Dorohoi	209248	2846	73.524
25	Durostor	Silistra	211439	3226	65.542
26	Făgăraș	Făgăraș	86461	2432	35.551
27	Fălciu	Huși	113049	2120	53.325
28	Gorj	Târgu Jiu	208099	4579	45.446
29	Hotin	Hotin	395345	3782	104.533
30	Hunedoara	Deva	331677	7695	43.103
31	Ialomița	Călărași	295500	7095	41.649
32	Iași	Iași	276230	3227	85.600
33	Ilfov	Bucarest	992416	5197	190.959
34	Ismail	Ismail	224229	4212	53.236
35	Lăpușna	Chișinău	421857	4181	100.899
36	Maramureș	Sighet	162158	3381	47.962
37	Mehedinți	Turnu Severin	306339	5320	57.583
38	Mureș	Târgu Mureș	289817	4856	59.682
39	Muscel	Câmpulung	150458	3058	49.201
40	Năsăud	Bistrița	145423	4326	33.616
41	Neamț	Piatra Neamț	198670	3977	49.955
42	Odorhei	Odorhei	130646	2977	43.885
43	Olt	Slatina	184219	2863	64.345
44	Orhei	Orhei	277009	4246	65.240
45	Prahova	Ploești	478007	5040	94.843
46	Putna	Focșani	193738	3340	58.005
47	Rădăuți	Rădăuți	161865	2360	68.587
48	Râmnicu Sărat	Râmnicu Sărat	185110	3324	55.689
49	Roman	Roman	151918	1880	80.807
50	Romanați	Caracal	271288	3560	76.204
51	Satu Mare	Satu Mare	295131	4242	69.574
52	Sălaj	Zalău	342672	5191	66.013
53	Severin	Lugoj	240715	6422	37.483
54	Sibiu	Sibiu	193309	3531	54.746
55	Someș	Dej	220353	3965	55.575
56	Soroca	Soroca	315774	4331	72.910
57	Storojineț	Storojineț	169518	2653	63.897
58	Suceava	Suceava	121870	1309	93.102
59	Târnava Mare	Sighișoara	148798	2836	52.468
60	Târnava Mică	Diciosânmartin / Blaj	148340	2081	71.283
61	Tecuci	Tecuci	157079	2408	65.232
62	Teleorman	Turnu Măgurele	348027	4577	76.038
63	Tighina	Tighina	307629	6333	48.576
64	Timiș-Torontal	Timișoara	500416	7600	65.844
65	Trei Scaune	Sfântu Gheorghe	136358	3337	40.862
66	Tulcea	Tulcea	183391	8626	21.260
67	Turda	Turda	181953	3158	57.617
68	Tutova	Bârlad	144267	2498	57.753
69	Vaslui	Vaslui	138870	2260	61.447
70	Vâlcea	Râmnicu Vâlcea	246616	4081	60.430
71	Vlașca	Giurgiu	296616	4494	66.003

Periodo 1938-1940 modifica

Ținuturile României nel 1939

La costituzione del 1938 introdusse una suddivisione di tipo fascista,^[2] introducendo ținutul con più distretti.^[3] In base alle leggi amministrative del 14 agosto 1938 vennero create 10 ținuturi con all'interno diversi distretti (județe) indipendenti tra cui: Argeș (sau Bucegi), Crișuri (sau Someș), Dunării (sau Dunărea de Jos), Jiu (sau Olt), Mării, Mureș (sau Alba Iulia), Nistru, Prut, Suceava, Timiș.

Questo modello si ispirava a quello italiano fascista del 1926 e iugoslavo del 1929.^[4] Ținuturile vennero create sulla base delle appartenenze storiche delle località. Dopo il modello fascista italiano, i distretti della Transilvania a maggioranza magiara furono inclusi in ținuturi separati: județul Trei Scaune fu incluso in Ținutul Argeș, Ciuc e Odorhei in Ținutul Alba Iulia.

Cartine modifica

Județele Regatului României prima della riforma del 1926
Județele Regatului României dopo la riforma del 1926
Carta etnica județelor Regatului României, conforme al censimento del 1930

Note modifica

^ Grigor P. Pop, pagina 15.
^ Günther H. Tontsch, Juristische Literatur zur rumänischen Verwaltungsgeschichte im 19. und 20.
^ Grigor P. Pop, p. 14.
^ Tontsch, lc. cit.

Bibliografia modifica

Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN 978-973-27-1123-1
Legea de unificare administrativă din 14 iunie 1925
Ioan Silviu Nistor (2000). Comuna Și Județul: Evoluția Istorică. Cluj-Napoca: Editura Dacia